01. Scoate-ți ideile din cap rapid. Folosește un mindmap.

Mindmaping-ul este un tool și un exercițiu foarte important din trusa unui designer. Este cea mai bună cale de a capta ideile și gândurile tale și a le da o formă vizuală.
Prin mintea unui designer trec foarte multe idei și gânduri iar toate astea sunt că un circuit care emite impulsuri rapide. Este foarte dificil să ți minte tot ce gândeșți, de acord? Câteodată ne este ciudă, că nu ne mai aducem aminte de ideea genială, gândită la o bere cu prietenii, sau ideea din duș, sau ideea care apare când stai și contemplezi pe scaun… Sigur vi s-a întâmplat și vouă.

Cea mai bună modalitate de captare a ideii este să o scrii de îndată ce apare, fie pe o hârtie sau într-un notepad pe telefon. Ulterior aceste idei pot fi adăugate într-un mindmap. Există o varietate de tooluri pe care le poți folosi pentru acest exercițiu, chiar și cele mai rudimentare, hârtia și creionul. Aplicația mea preferată pentru a creiona un mindmap este Mindmeister.

Imaginează-ți că mindmap-ul este reprezentarea unei pânze de păianjen, unde subiectul este în centru. Ideile pornesc dinspre centru și se împrăștie de jur împrejur.

Prin mindmap practic tu îți ordonezi ideile…îți creezi o hartă a lor. Vei avea o privire de ansablu asupra proiectului tău iar odată cu această organizare vei observa că poți să faci grupuri de idei. În prima fază fă un brain dump cum s-ar zice, adică scrie ideile așa cum îți vin, că-s bune, că-s rele, chiar nu contează. După ce ți-ai golit creierul de idei, le poți grupa. Unele cuvinte se pot conecta cu altele și în felul ăsta vrei găsi alte idei noi.

Toate gândurile dezorganizare vor avea o formă și îți va fi mult mai ușor să formulezi conceptele pe care urmează să le propui clientului.

02. Creionul și hârtia cei mai buni prieteni ai designerului

Un obicei foarte bun, este să vizualizezi prima dată ideile pe hârtie. Scopul nu este să faci lucrurile să arate drăguț. Nu de altă dar ai pierde mult timp. Scopul este să comunici esența ideilor. Ce vrei să transmiți prin ele. Ai libertarea să greșești, să ștergi cu radieră și să umpli pagini și pagini. Să ne înțelegem. Nu este vorba de talent aici.

Dacă vreodată ai mâzgălit în spatele caietului în ora de mate sau română, relax, you got this! Un lucru interesant este că partea asta de schițare se leagă foarte strâns de mindmap și asta pentru că din mindmap poți să alegi idei pe care să le reprezinți.

03. Folosește Adobe Illustrator nu Photoshop

Asta-i amuzantă, știu. Dar este o problema atât de des întâlnită încât a ajuns să fie amuzantă. Logoul tău, musai trebuie să fie scalabil, iar asta înseamnă să existe ca vector. Dacă mergi pe principiul, “Apăi, nu știu Illustrator dar știu Photoshop” recomandarea mea este să îți faci timp și să înveți Illustrator. Photoshop = Pixel, Illustrator = Vector.

04. Crează moodboards

Imaginează-ți scenariul ăsta: ai investit foarte mult timp în dezvoltarea conceptelor tale, ai făcut o prezentare până la cel mai mic detaliu, iar când ai arătat munca ta clientului el a respins-o spunând “nici pe departe nu e ceea ce ne-am dorit”. Sună familiar așa-i? Un designer trece și prin așa ceva. Din păcate nu există o soluție pentru rezolvarea definitivă a problemei, dar există tool-uri cu ajutorul cărora se poate minimiza riscul respingerii.

Tehnică asta de moodboarding este foarte des întâlnită în industria creativă fie, graphic design, UI, arhitectură, fashion etc.

Mie îmi place să cred că moodboard-urile sunt niște găleți ce urmează să fie umplute cu inspirație. Poți umple găleata asta cu tot felul. În cazul nostru, cu logouri, cu imagini, fonturi, texturi, culori cam orice. Scopul moodboardurilor este să transmită the right mood și să aducă la suprafață emoțiile pe care o identitate vizuală, te-ai aștepta să le transmită.

Câteva din toolurile pe care ți le recomand pentru a crea moodboards sunt, bineînțeles Pinterest, Invision, Niice și GoMoodboards.

Moodboardurile se pot face și colaborativ, împreună cu clientul sau cu echipa. Este foarte important să arăți ceva încă din primele clipe și asta pentru că ideile și gândurile noastre pot fi foarte imbarligate iar înțelesul cuvintelor poate să difere de la o persoană la altă. Nu vrei să te trezeșți că zici “bold” și clientul înțelege “chel” sau invers.

Să sumarizăm puțin.
Moodboard-urile sunt o modalitate bună de câștigarea încrederii clientului implicându-l în procesul creativ. Practic minimalizezi riscul confuziilor, explici conceptele prin intermediul imaginilor nu doar prin cuvinte.

05. Dacă rămâi fără idei, nu forța. Ia o pauză că meriți.

Când îți golești mintea de idei, s-ar putea să te lovești de un perete și să ai un creative block. Efectiv nu mai funcționezi în parametrii normali și nu mai poți scoate nimic bun. E ok, se mai întâmplă și este normal să fie așa.

Asta este un semn clar că trebuie să mergi să faci clătite oricum orice activitate prin care te poți deconecta de la lucru. Poți ascultă muzică, să ieși la o plimbare, să vorbești cu colegii de la birou sau oricine altcineva, că s-ar putea să primești idei gratuite.

După o pauză bine meritată rămâne să continui de unde ai rămas. Dacă tot ai rămas fără idei, du-te înapoi la mindmap sau la moodboards. Dacă tot ai rămas fără idei…n-ai cum să rămâi fără idei.

06. Mărimea NU contează! Da nu pe naiba, cum să nu conteze?

Când creezi un logo, trebuie să iei în considerare adaptabilitatea lui. Cum arată logoul în diverse situații și cât de bine se poate scala. Clientul s-ar putea să îl folosească aplicat pe tot felul de materiale, de la signalistica, iconiță de aplicație, chiar și pe un favicon de 16×16 pixeli. Destul de mic. Gândește-te că logoul tău ar putea să existe într-o variantă pe orizontală și una pe verticală spre exemplu, iar în funcție de situație folosești una din cele două.

07. Lucrează în alb și negru

Exact! culoarea este foarte subiectivă, așa că preferabil ar fi să o lași deoparte mai ales în procesul incipient al creației. O situație destul de des întâlnită este atunci când ceri feedback și în loc să primești o critică constructivă, mai degrabă ești taxat pentru că verdele sau roz bonbon-ul ăla e prea puternic, e enervant și nici nu se potrivește bine. Așa că play safe, ai încredere în alb și negru, în yin și yang, în urșii panda și în zebre bre.

08. Reflectă logoul

Fie că lucrezi la un simbol sau la un text, sau la ambele dă-i un flip orizontal sau vertical. În felul asta ai să găsești eventuale inconsistente, probleme cu kerning-ul unde este cazul, dar în principal îți forțezi creierul să vadă forme.

09. Păstrează lucrurile simple nu simpliste

Nu extra mega complica lucrurile. Nici din punct de vedere vizual, dar nici ca poveste. Riscul este să dai în clișeu.

Un bumerang care defapt este un om și împreună cu alți oameni formează un trifoi cu patru foi, care reprezintă norocul.

Ăsta este un logo simplist / generic / clișeu, iar acesta este un logo simplu.
Am văzut foarte des încercarea de a explică prea multe concepte într-unul singur și este greșit. Ia un singur concept și construiește în jurul lui. Un logo trebuie să aibă și puțin mister, iar restul explicațiilor le poți face prin comunicarea brandului.

10. Este oare logo design, branding?

Este…este o mare diferență între cele două. Branding înseamnă percepția altora asupra companiei tale, iar logo design este o mică mică părticică a brandului. De ce zic asta? pentru că mulți designeri zic fac branding, când defapt ei fac doar logo design. Înțeleg, sună cool cuvântul branding, da hai să o zicem pe aia corectă.