Un brand românesc cu Farmec

Bănuiesc că am auzit cu toții de Farmec, cel mai mare producător de cosmetice din România. În cazul în care totuși greșec, poate denumirile de Doina sau Gerovital îți spun ceva.

Dar, puțini știm care este povestea din spatele logoului celor de la Farmec și cine este persoana care l-a creat de fapt. Așa că m-am încăpățânat să sap puțin și să aduc la lumină acest “mister”. Am avut ocazia să stau de vorbă cu domnul Octavian Bour, creatorul de drept al siglei. Spun de drept, pentru că nu prea știe nimeni că el a creat-o de fapt și mi se pare nedrept să nu i se recunoască acest merit.

În acest video domnul Octavian Bour vorbește despre cum a ajuns să creeze sigla, despre procesul de creație al acesteia și despre alte experiențe care indică modul în care a fost percepută importanța unui logo în România.

farmec un brand romanesc gerovital doina

Dar și chestia cu sigla, nu știu, nu mai țin minte, m-am ramolit în halul ăsta, nu mai țin minte să fi dat eu un interviu unuia căruia i-am spus de sigla asta.

Sunt Octavian Bour, și sunt…cu ce mă ocup? Sunt pensionar. Am ieșit la pensie la 80 de ani. Acum am 81. Am lucrat până anul trecut.

’64, ’65, ’66, ’67, ’68, cam așa. ’70 să zicem, dar nu cred. Înainte de ’70.

N-am desenat-o, domnule, am tăiat un “F” dintr-un letraset, să zicem. De fapt era o fotografie după letraset, care astăzi nu se mai poartă. Dar pe vremea aia era ceva. Am tăiat un “F”, am pus acolo, am scris în dreptul lui Farmec… am mai modificat un pic. Am pus-o într-un cerc și i-am dat-o colegului meu… el le-a dat-o celor de la Farmec. Aia ziceam, poate nici nu știu că am făcut-o eu. Am încercat să le spun, fără să zic: “Domnule, nu ar trebui să îmi dați niște bani?”, nimic, nu am nici o pretenție, dar e bine să știți.

Nu, nici vorbă, dacă nici nu… Mi-a spus băiatul, colegul meu care a murit între timp, (așa că nu am nici o dovadă că am făcut-o eu, doar că spun eu că am făcut-o) și mi-a spus ăla că: “Vezi că îți dau două sacoșe de sprayuri”. Pe vremea aia era criză mare și zic eu: “Lasă, că nu erau bune de nimic”. Dar zice: “Treaba ta cum le scoți din fabrică”. Eh, lasă, atunci să fie sănătoși. Și cu asta s-a încheiat toată povestea.

Pur și simplu mi s-a părut mie, mi-a plăcut litera și am scris Farmec acolo. Asta e tot. Eu am avut niște întâmplări cu siglele astea. Fabrica de Pensule, să le fac o siglă. Am făcut o siglă. Ce scandal, domnule. Le-am cerut… tariful prevedea între 800 și 1000 nu știu cât de lei. Eu am zis 800 de lei. “Domnule”, zice, “în aur dacă era și nu valora atâta”. Ce să… Adică oamenii, românul nu știe să aprecieze… nu știe ce e aia marcă de fabrică, care se înregistrează, că rămâi cu ea cât îi fabrica. Uite și ăștia de la Farmec n-au mai schimbat-o, așa a rămas. Ei sunt convinși, ei au un serviciu de creație, ambalajele lor sunt destul de frumoase. Probabil că se gândesc, directorii care s-au schimbat între timp, probabil credeau că ăia au făcut sigla…așa că nu, habar nu au cine le-a făcut sigla.

S: Să sperăm că acum o să afle, să fie liniștiți.

O: De unde să afle?